Cerul este muza

PictureOh, ce carte frumoasa, ce poveste, ce citat!
Este atat de... caracteristic mie... ma descrie perfect! Ba chiar mai mult, apreciez din tot sufletul aceasta carte si ideea originala, aceea a schimbarii irisului, lucru la care ma gandeam si eu de multe ori iar cineva mi-a citit gandurile cand a scris aceasta poveste! Privesc si eu de multe ori cerul, noaptea chiar mult, fie de la fereastra fie din pat. Eram pictorita, dar nu aveam muza. Acum nu mai sunt. Sunt scriitoare. Scriu pe blog (dupa cum vedeti), scriu in caietul cu poezii (pe care mai tarziu intentionez sa le public), scriu in alt caiet o poveste, sau idei de povesti (Din care va iesi ceva bun de publicat, sper eu), scriu scenete in minte! Imi imaginez situatii, vise. Nu sunt muziciana desi mai cant prin casa (mult) si mi-ar placea odata sa cant pe o scena ceea ce imi place, dar sunt o indragostita. Dragostea e cheia scrierilor mele, a gandurilor mele, a viselor mele!
Revenind la citatul pe care l-am imprumutat din cartea Dianei Blehoeanu, intitulata "Atingerea mortii", cerul este sursa de inspiratie deoarece este infinit, la fel ca visele, la fel ca imaginatia! Privind cerul, fiecare stea reprezinta un vis al meu! Toti au o stea a lor, iar eu o voi gasi pe a mea!
Recomand aceasta carte si sper ca Diana nu se va opri din scris! 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare

Best friends

Imagine
Cât de bine este să știi că ai oameni aproape, care să te ajute, să îți asculte balivernele, gata oricând să îți dea un sfat, să acționeze ca să te aducă înapoi pe pământul deasupra căruia plutești purtat de gânduri nebunești, nu te judecă pentru greșelile tale, ci îți dau o lecție importantă, într-un mod mai blând decât ar face viața, care îți trântește în cap direct învățătura. Desigur, după ce ai făcut o prostie, prietenul tău cel mai bun își va pune mâinile în cap, va râde, apoi te va ajuta cum poate, și chiar cum nu poate. Îți va spune "ești tâmpită", "chiar sunt singurul cu cap de aici?", dar asta te va face să zâmbești, pentru că ești conștientă atât de faptă, cât și de ideea că nu te va lăsa așa. El îți vrea binele, este omul care le știe pe toate și te va ajuta cum știe... și te va învăța și pe tine să fi om, fie cu sau fără bună știință. Și prietena ta cea mai bună, cea care te ascultă, chiar dacă îi spui aceleasi gânduri stupide de nenumărate ori, care
Citiți mai multe

Unwanted

Imagine
Cititorule, să nu citești niciodată pe buzele oamenilor cuvintele care te afectează, nu te lăsa interpretat de alte ființe care tind să interpreteze în mod negativ tot ce faci. Nu te lăsa văzut ca un om slab de ochii care vor sa vadă asta, să se delecteze cu asta. Cu toții ne simțim neînțeleși la un moment dat, nedoriți, neapreciați, încercând neînțelese astfel de sentimente... Simțim că orice facem e greșit, orice spunem e greșit, nedorind apoi să mai luăm contact cu ei, pentru că, oricât am încerca unii, neaprecierea lor ne va răni. Ne temem să ne exprimăm, pentru că, precum poeziile abstracte ale unui poet visător, cuvintele noastre sunt exprimate condamnabil, ajungând să fim condamnați la a trăi în propria noastră lume pe care am creat-o, și pe care alții nu ar putea o înțelege. Vrând să mergem înainte, curajoși, spre a descoperi lumea, suntem împinși înapoi de vântul care insuflă neîncredere în sine. Dar tu, nu fă greșeala mea, și, plin de curaj, înfruntă suflul și înai
Citiți mai multe

The truth about the rain

Imagine
Uite... Afară plouă pentru noi, și vremea e ciudată. Norii fug spre înapoi, trecutul ni-l arată. Oricât ne-am fi schimbat noi, dragostea-i neschimbată. Oricât am nega amândoi, dar e adevărată... Oricât am vrea sa nu mai fie, este acolo, în adânc, păstrată. Îmi creezi cele mai tulburi gânduri, ca ploaia torențială... ca un tsunami de sentimente ce brusc se răscoală. Și-ncerc să le rezist, însă nu mă lasă... și mă găsesc deconectată, în adânc retrasă. Să nu minți, sunetul ploii știe că în adânc știam că ne fusese să fie... Și ne reunea când îi ascultam povestea pe care amândoi ne-o aminteam... Și puteam păstra mereu vie dragostea intensă ce ne-o purtam... Dacă nu greșeam... Afară o ploaie tristă se arată, se plânge pentru noi. Norii negri sunt o mare adunată, formând cel mai trist șuvoi. De gânduri ce mă bântuie dintr-odată, precum niște fantasme ce le privesc cu ochii goi. Iar vremea îți relată dragostea purtată de mine pe atâtea foi...
Citiți mai multe